"Nu există civilizație fără hormoni tiroidieni"  (C.I. Parhon)

 Comunicat de presa

               Institutul National de Endocrinologie “ C. I. Parhon” aduce la cunostinta faptul ca au fost inlocuite toate substantele dezinfectante utilizate in ultimul an.

               Mentionam ca respectarea normelor igienico-sanitare si utilizarea concomitenta a mai multor substante si metode de dezinfectie, ce au vizat inclusiv dezinfectia aeromicroflorei in zonele cu risc crescut de infectii nosocomiale a determinat ca testele de autocontrol efectuate din 2013 pana in prezent la fiecare 3 luni sa fie conforme, iar rata infectiilor nosocomiale in Institutul National de Endocrinologie sa fie zero, inclusiv in trimestrul I al anului in curs.


Comunicat de presa

               Institutul National de Endocrinologie "C.I. Parhon" aduce la cunostinta faptul ca in cadrul autocontroalelor solicitate de DSPMB ( peste controalele uzuale lunare ) si realizate in data de 29 aprilie 2016 au fost colectate 13 probe din care 2 probe colectate de pe suprafete au avut rezultate NECONFORME. Ulterior, in data de 3 mai 2016 , am repetat din proprie initiativa colectarea a celor 2 probe, cu stricta respectare a normelor de prelevare . Rezultatele acestora au fost CONFORME.  O serie de alte probe au fost recoltate de reprezentantii DSPMB in data de 5 mai  2016  al caror rezultat este in asteptare.

               In cursul anului 2015 precum si in lunile ianuarie-aprilie 2016 Institutul National de Endocrinologie "C.I. Parhon" in cadrul masurilor de prevenire si monitorizare a infectiilor nosocomiale  a realizat trimestrial autocontroale ale caror rezultate au fost CONFORME. Testele de autocontrol se realizeaza in cadrul laboratorului DSPMB conform contractului dintre Institut si DSPMB.


Pași importanți în cercetarea endocrinologică, la Institutul “C. I Parhon”

               Institutul Național de Endocrinologie “C. I Parhon” a inaugurat oficial Laboratorul de cercetări de endocrinologie moleculară, celulară și structurală care permite cercetătorilor să-și valorifice potențialul în condițiile unui management performant. Laboratorul deține echipament IT și de cercetare de ultimă generație, care va permite cercetătorilor și tinerilor implicați în munca de cercetare să-și implementeze ideile și să colaboreze cu specialiști din țară și din străinătate.

Proiectul a fost implementat pe o perioadă de 36 de luni, prin fonduri europene, prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice. Valoarea totală a proiectului este de 45.433.476 lei, din care asistența financiară nerambursabilă este de 36.639.900 lei.

“Prin munca echipei de implementare a proiectului, Institutul nostru are o bază de cercetare în relație directă cu clinica și catedra de endocrinologie, care prezintă avantaje de necontestat dacă ne gândim că în cadrul ei se pot desfășura cercetări complexe de biologie celulară și moleculară, de imunologie, genetică, în endocrinologie și în domeniile conexe”, a declarat conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier de stat, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială și director de proiect în perioada 2012-2015, adăugând că proiectul “este dedicat tuturor tinerilor cercetători care vor să creeze, iar dorința noastră este ca ei să-și poată îndeplini visurile în țara în care s-au născut”.

În opinia consilierului prezidențial în domeniul educației, drd. ing. Ligia Deca, este esențial să remarcăm faptul că România începe să aibă infrastructură de cercetare: “Au existat investiții și au existat eforturi. Investițiile strategice s-au materializat în astfel de infrastructuri de cercetare, însă ele nu-și pot îndeplini adevăratul potențial dacă oamenii nu-și pot desfășura activitățile necesare în cadrul lor. Și cred că acesta este următorul pas – să încercăm cu toții să asigurăm resursa umană necesară pentru ca aceste laboratoare să treacă mai departe de a fi niște infrastructuri de cercetare statice și să devină adevărate hub-uri de cercetare, dezvoltare, inovare”.

Prezent la evenimentul de inaugurare, ministrul Sănătății, conf. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, a declarat că a studiat atent proiectul și că modul în care realizatorii își propun să îmbine cercetarea populațională cu cea clinică și pe cea translațională cu cea fundamentală este impresionant. “Toate acestea, puse cap al cap, alături de partea bioinformatică rezultă într-un centru de excelență de care avem absolută nevoie, care să producă acele dovezi naționale care să stea la baza ghidurilor de practică națională”, a mai adăugat ministrul Sănătății.

La rândul său, ministrul Educației și Cercetării Științifice, Adrian Curaj, a menționat că deși România a investit destul de mult în infrastructurile de cercetare, a suferit major din cauza lipsei de predictibilitate în finanțarea asociată proiectelor de cercetare. “Anul acesta avem o creștere interesantă de buget de 33% și, deși suntem departe de ceea ce ne-am dori, cred că am reușit să închidem, zic eu, o rană veche a Planului Național 2. Prin Planul Național 3 cred eu că trecem într-o nouă etapă, fiind conștienți că neinvestind în cercetare lucrurile nu merg bine”, a explicat ministrul Adrian Curaj.

Inaugurarea Laboratorului de cercetări de endocrinologie moleculară, celulară și structurală marchează și împlinirea a 70 de ani de la înființarea Institutului Național de Endocrinologie “C. I. Parhon”, primul institut de acest fel din lume.

Mirabela Viașu

www.politicidesanatate.ro


Asociatia de Endocrinologie Clinica din Romania sarbatoreste 10 ani de activitate

 

by Pulsmedia - Joi, 16/07/2015

În această toamnă, Asociația de Endocrinologie Clinică din România sărbătorește 10 ani de activitate. Cu această ocazie Asociația, alături de Academia de Știinte Medicale, Institutul Național de Endocrinologie “C. I. Parhon” București, Universitatea “Ovidius” Constanța vor organiza Congresul aniversar între 2-5 septembrie 2015 la Constanța. Lucrările se vor desfăşura în Campusul Universitar (Corpul B, etaj 1) al Universității “Ovidius”.

Întrebat care a fost motivul care a stat la baza înființării Asociației, Prof. dr. Constantin Dumitrache a declarat intr-un comunicat de presa, “alături de Prof. Dr. Mircea Popa și Prof. Dr. Eduard Circo ne-am gândit să înființăm o asociație pentru tineri, pentru viitorii endocrinologi, în care am urmărit cu bucurie parcursul acestor medici, cum au terminat rezidențiatul, cum au ajuns specialiști și primari”.

Prof. Circo a subliniat că “entuziasmul inițial s-a menținut de-a lungul timpului și, în fiecare an, Congresul Asociației de Endocrinologie Clinică a reunit endocrinologi de marcă din România și din străinătate, bucurându-se de un interes deosebit în special în rândul tinerilor. Un bilanț al acestor zece ani este plin de realizări, an de an au fost organizate congrese de înaltă ținută științifică, care au reunit mulți endocrinologi din România într-o atmosferă de prietenie, colaborare, colegialitate”.

În ceea ce privește provocările întâmpinate în endocrinologia clinică de azi, Prof. Circo a precizat că “există provocări individuale și de grup. Provocările individuale sunt problemele fiecăruia în asigurarea calității actului medical, referindu-ne aici la pregătirea și experiența profesională ale fiecărui medic. În acest sens, Congresul reprezintă cadrul cel mai bun pentru aflarea celor mai actuale și de interes informații științifice din endocrinologie. Dar, alături de pregătirea pe care o are medicul, este nevoie și condiții propice de desfășurare, care reprezintă o problemă de grup, o problemă de specialitate. Din păcate, încă sunt în țară servicii de endocrinologie în care medicii își desfășoară activitatea nu în cele mai bune condiții, din cauza spațiului și dotării. Dar vă asigur că toți colegii nu și-au pierdut nicio clipă entuziasmul, deoarece avem o răspundere majoră față de pacienți, dar și de a menține ridicat nivelul endocrinologiei românești și în pas cu endocrinologia mondială”.

“O altă provocare, dar și o altă așteptare constă în pregătirea tinerilor, care influențează dinamica specialității. Din păcate, numărul endocrinologilor din România este încă extrem de mic. În urmă cu aprox 25 ani eram 800, acum doar 600”, a spus Prof. Dumitrache. 

Prof. Circo menționează că “există o responsabilitate față de trecut, deoarece endocrinologia mondială a cunoscut un impuls major datorită premierelor înregistrate de endocrinologia românească. “Primii noștri endocrinologi au fost clinicieni de marcă și, în prezent, endocrinologia românească păstrează aceeași structură și același concept: consultul pacientului ca element de bază în actul diagnosticului”.

“Endocrinologia este o specialitate îndeosebi clinică. Desigur, o mare pondere din atitudinea față de pacient este legată de posibilitățile de explorare, dar, în primul rând, examenul clinic este cel care condiționează și orientează explorările paraclinice. Așteptările noastre sunt ca tinerii endocrinologi să fie pregătiți prioritar în toate centrele din punctul de vedere al consultului clinic. Dar există și o preocupare deosebită pentru tinerii cercetători care activează în endocrinologie în diversele centre universitare. Beneficiul principal este al pacientului, iar colaborarea între clinician și cercetător este garanția calității actului medical” a adaugat Prof. Circo.

Comunicarea medic-pacient joacă un rol cheie în endocrinologia clinică, de aceea este una dintre temele principale ale Congresului aniversar organizat între 2-5 septembrie 2015. Prof. Dumitrache spune că acest tip de comunicare este complex și solicitant, iar “medicul, prin tot ceea ce face, trebuie să inducă o apropiere față de pacient, care poate duce la obținerea unor informații folositoare care vor determina la rândul lor stabilirea diagnosticului corect și tratamentului oportun”. În opinia Prof. Dumitrache, “nu există tratament generalizat, ci doar tratament individualizat, făcut pentru pacientul x și nu pentru boala x”.

De acceași părere este și Prof. Circo, care subliniază importanța crucială a consultului în atitudinea terapeutică. “În endocrinologie situația este un pic și mai aparte decât în alte specialități, pentru că sistemul endocrin este strâns corelat cu sistemul nervos, adică o serie de simptome endocrine își regăsesc un răsunet în cadrul simptomatalogiei neuropsihice a pacientului și situația este și inversă. În sensul acesta, apropierea dintre medic și pacient este deosebit de importantă”, a explicat Prof. Circo.

“În încheiere, spun “La multi ani, AECR” și lansez o invitație la Constanța către colegii endocrinologi și nu numai, de a participa între 2-5 septembrie 2015 la o manifestare științifică deosebită, organizată cu prilejul celor 10 ani de activitate ai Asociației, alături de care Universitatea “Ovidius” din Constanța sărbătorește în acest an 60 de ani de activitate de învățământ superior și 25 de ani de la înființarea Facultății de Medicină!” a conchis Prof. Circo. (www.versamedia.ro)


Constanţa, gazda celui mai important congres de endocrinologie

Sâmbătă, 18 Iulie 2015. Autor: Andreea NĂSTASE / Cuget liber

 

Asociaţia de Endocrinologie Clinică din România (AECR) va organiza, în perioada 2-5 septembrie, Congresul al X-lea al AECR care se va desfăşura cu sprijinul Universităţii „Ovidius” din Constanţa. Lucrările Congresului se vor desfăşura în Campusul Universitar - Corpul B, etaj 1- al Universităţii.

În cadrul evenimentului, specialiştii vor aborda teme medicale precum hormonul de creştere, boli asociate patologiei endocrine, tratamente alternative, iar specialiştii vor prezenta cazuri clinice.

La eveniment va participa medicul constănţean Eduard Circo, medic primar endocrinolog în cadrul Spitalului Judeţean Constanţa, preşedintele Comitetului local de organizare a Congresului, membru al asociaţiei.

„Entuziasmul iniţial s-a menţinut de-a lungul timpului şi, în fiecare an, Congresul Asociaţiei de Endocrinologie Clinică a reunit endocrinologi de marcă din România şi din străinătate, bucurându-se de un interes deosebit în special în rândul tinerilor. Un bilanţ al acestor zece ani este plin de realizări, an de an au fost organizate congrese de înaltă ţinută ştiinţifică, care au reunit mulţi endocrinologi din România într-o atmosferă de prietenie, colaborare, colegialitate”, a precizat medicul Eduard Circo.


Sfințirea Capelei Institutului „C. I. Parhon” din Capitală 

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfințit, astăzi, 11 iunie 2015, Paraclisul Institutului Național de Endocrinologie „C. I. Parhon” din București. Alături de Preafericirea Sa s-au aflat Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, preoți și diaconi. Paraclisul este închinat Sfinților Împărați Constantin și Elena și Sfântului Ierarh Luca, Arhiepiscopul Crimeei.

 În cuvântul de învățătură rostit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat importanța pe care Biserica o are în actul de mântuire al oamenilor, fiind locul unde ei pot dobândi iertarea păcatelor: „Sfințirea unei biserici ne arată, prin slujba care se săvârșește, și ce dobândim noi în Biserică. Prima Evanghelie care se citește atunci când înconjurăm lăcașul de rugăciune ne spune că Hristos Domnul a dat Sfântului Apostol Petru și tuturor Sfinților Apostoli puterea de a lega și dezlega păcatele, adică puterea de a ierta păcatele și de a le ține pentru o vreme, oprind pe cel care nu e încă pregătit, de la botez și de la împărtășanie. Aceasta este semnificația cuvintelor de a lega. Iar, a dezlega, înseamnă a dărui în numele lui Hristos iertarea păcatelor. Biserica este singura instituție din lume în care se dăruiește iertarea păcatelor”.

La finalul slujbei de sfințire a bisericii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a hirotesit întru iconom stavrofor pe părintele paroh Gheorghe Oprea și a oferit mai multe diplome și distincții persoanelor care au ajutat la construirea și împodobirea locașului de cult. Astfel, Preafericirea Sa a oferit Ordinul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” pentru familia prof. dr. Constantin și Mariana-Steliana Dumitrache; Ordinul „Crucea Maria Brâncoveanu” pentru conf. univ. dr. Diana Loreta Păun; Diploma omagială și medalia omagială „Sfântul Ioan Gură de Aur” pentru: Andrei Chiliman, primarul Sectorului I al Capitalei, familiei dr. Mircea Vasile și Adina Ghemegian, familiei arhitect Dragoș și Corina Neamțu, dr. Dumitru Ioachim, dr. Serghei Gorbacevski, asist. șef Ioana Negoescu; Diploma de vrednicie cu chipul Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, pentru: Valentin Săftoiu, familiei Marius Valentin și Anne-Marie Văduva, Sorin Greu și pictorului Sorin Efros.

Pentru biserica sfințită astăzi, Preafercirea Sa a dăruit o cruce de binecuvântare și cărți de cult, iar credincioșilor prezenți iconițe cu chipul Sfântului Ierarh Luca, Arhiepiscopul Crimeei.

La rândul său, în semn de prețuire, părintele paroh Gabriel Oprea a dăruit Patriarhului României o icoană frescă cu chipul Sfinților Împărați Constantin și Elena, cartea Noul Testament cu Psalmi îmbrăcat în piele și un buchet cu flori. De asemenea, cu ocazia sfințirii capelei Institutului Național de Endocrinologie „C. I. Parhon” din București, Președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, a transmis un mesaj de felicitare prin intermediul doamnei Diana Păun, consilier de stat la Departamentul de sănătate publică - Administrația prezidențială.

În această zi, când Paraclisul Institutului „C. I. Parhon” și-a serbat cel de-al doilea hram de prăznuirea Sfântului Ierarh Luca, Arhiepiscopul Crimeei, Sfânta Liturghie a fost săvârșită în altarul de vară amenajat în vecinătatea lăcașului de Preasfințitul Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor de slujitori din care au făcut parte: părintele arhimandrit Veniamin Goreanu, Consilier administrativ-bisericesc al Arhiepiscopiei Bucureștilor, părintele Alexandru Barna, consilier la Sectorul Învățământ și activități cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucureștilor, părintele Ionuț Badea, secretar eparhial coordonator al Arhiepiscopiei Bucureștilor, părintele protoiereu Dan Toader de la Protopopiatul Sector I Capitală, părintele Marius Ciprian Dinu, coordonator al preoților de caritate din Capitală, precum și alți preoți care slujesc la capele ale spitalelor din București și alți slujitori, preoți și diaconi.

 Mesajul Administraţiei Prezidenţiale la sfințirea Capelei Institutului Naţional de Endocrinologie „C.I. Parhon” din București

  Preafericirea Voastră,
 
Dragi invitaţi,
 
Sunt onorată să vă transmit din partea Preşedintelui României, Excelenţa Sa Domnul Klaus Iohannis, şi a mea personal, un mesaj de felici¬tare şi bucurie creşti¬nească la ceremonia de sfinţire a paraclisului cu hramul „Sfinţii Constantin şi Elena şi Sfântul Ierarh Luca al Crimeei“ din incinta Institutului Naţional de Endocrinologie „C.I. Parhon”, instituţie de prestigiu, care în decursul celor aproape 70 de ani de existenţă a slujit cu profesionalism şi dăruire pacientul.
 
Ceremonia de astăzi este un moment important în viaţa institutului şi un prilej de bucurie pentru comunitatea credincioşilor. Susţin cu tărie şi încurajez conlucrarea dintre Biserica Ortodoxă Română şi instituţiile statului, ca de altfel dialogul şi cooperarea cu toate cultele care îşi desfăşoară legal activitatea în România şi doresc să îmi exprim întreaga apreciere faţă de capacitatea Bisericii Ortodoxe Române de a se implica în proiecte sociale, în a dezvolta programe educaţionale şi a promova în societate valorile creştine.
 
Vă încurajez în această misiune în care puteţi fi şi pentru instituţiile publice, inclusiv cele medicale, un model de grijă, de aplecare cu dăruire şi conştiinciozitate în alinarea suferinţelor oamenilor.
 
În această zi de sărbătoare, cu profunde semnificaţii, doresc să adresez felicitări tuturor celor care au contribuit la clădirea acestui locaş de cult, fiind convinsă că el va dăinui în timp, în slujba binelui şi a păstrării valorilor creştine.
 
Vă mulţumesc,
 

Diana Păun

 

Consilier de stat Departamentul de Sănătate Publică - Administraţia Prezidenţială

Sursa:basilica.ro


 Bănicioiu: Frecvența angajărilor în sistemul medical va fi cel puțin la nivelul de anul trecut

17.03.2015 / Agerpres

Frecvența angajărilor în sistemul medical va fi cel puțin la nivelul de anul trecut, a declarat luni ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, cu prilejul inaugurării lucrărilor de reabilitare și modernizare a policlinicii Institutului Național de Endocrinologie 'C.I.Parhon'.

"(...) Deblocarea posturilor rămâne în continuare, cu încercarea de a ne încadra în bugetele pe care unitățile medicale le vor contracta cu casele de asigurări. În cele patru luni de deblocare de la finalul anului trecut, au fost deblocate 4.000 de posturi. Frecvența angajărilor va fi cel puțin la nivelul de anul trecut", a dat asigurări ministrul Bănicioiu.

Potrivit acestuia, deficitul "foarte mare"de personal medical la nivel național nu poate fi acoperit "în câteva luni și nici într-un an".

Managerul Institutului "Parhon", Diana Păun, a semnalat faptul că există o lipsă mare de personal și în specialitatea endocrinologie.

"Ar fi cazul ca decidenții să se gândească la specialitatea noastră și să abordeze niște politici sanitare mai laxe, cel puțin în domeniul politicii de personal, de promovare a tinerilor pentru a fi fidelizați să rămână în România, să lucreze în centrele unde au fost pregătiți", a spus managerul.

Referindu-se la acest subiect, ministrul Sănătății a precizat că știe "că există o cerere depusă chiar pentru săptămâna viitoare pentru institut".
"Veștile sunt pozitive", a conchis Bănicioiu, cu privire la necesarul de personal al institutului. 


 Nicolae Bănicioiu: Va exista o comunicare la nivel național privind implementarea cardului

 17.03.2015 / Agerpres 

Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a declarat luni într-o conferință de presă că va exista "o comunicare" la nivel național privind implementarea cardului național de sănătate astfel încât populația să fie familiarizată cu acesta.

"O comunicare foarte bună între CNAS, furnizori și DSP este foarte necesară. Vor fi făcute de acum și comunicări publice și la nivel național, dar și în fiecare județ. Acum se desfășoară astfel de conferințe în fiecare județ. Pe lângă pregătirea infrastructurii, să existe partea de comunicare și cu asigurații", a spus Bănicioiu.

El a amintit că de la 1 februarie cardul este valabil și poate fi folosit în unitățile care furnizează servicii medicale.

Ministrul a precizat că începând de la 1 mai niciun serviciu medical nu va fi validat fără cardul de sănătate.
"Îmi doresc ca pe 1 mai să fie o reușită și sunt convins că va fi o reușită. De la 1 mai niciun serviciu medical nu va fi validat fără card", a spus demnitarul.


Policlinica Institutului "Parhon" a fost redeschisă luni; modernizarea a costat 1,7 milioane de lei

17.03.2015 / Agerpres

Policlinica de la sediul Institutului Național de Endocrinologie 'C.I. Parhon' a fost redeschisă luni, în urma finalizării lucrărilor de consolidare, modernizare, recompartimentare, mansardare și reconfigurare ale spațiilor acestui corp de clădire.

În structura policlinicii sunt cuprinse cabinete de endocrinologie, cardiologie, ginecologie, oftalmologie, imagistică și andrologie, care vor asigura servicii medicale specifice ambulatoriului spitalului.

"Sunt bucuros că s-a reușit finalizarea acesteia, reabilitarea și modernizarea dând o față decentă ambulatoriului și cred că va conta foarte mult și pentru degajarea spitalului. De foarte multe ori cauzele aglomerării erau și din cauză că policlinica nu funcționa la nivelul la care trebuia să funcționeze. Iată că acum lucrurile sunt în ordine. Centrul de genetică va fi gata undeva până la finalul anului. Ne luăm angajamentul că în septembrie este gata", a declarat ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, prezent la deschiderea policlinicii.

Potrivit acestuia, investiția s-a ridicat la 1.700.000 de lei, bani asigurați din bugetul Ministerului Sănătății, dar și din venituri proprii.

"Au fost venituri proprii pentru dotarea cu mobilier, aparatură. Redeschiderea policlinicii înseamnă reintroducerea în circuitul de spital a unui corp care va asigura servicii în sistem ambulator, atât în ambulatoriul integrat al spitalului, cât și ambulatoriul în contract cu casa de asigurări. Sunt cabinete de endocrinologie, ginecologie, andrologie, imagistică medicală, care vor asigura serviciile medicale pentru pacienții care se adresează institutului. Anual, medicii noștri oferă servicii în sistem ambulatoriu unui număr de peste 21.000 de pacienți. Pe lângă numărul de pacienți internați care se ridică la 30.000", a precizat Diana Păun, managerul Institutului "Parhon".

Potrivit acesteia, redeschiderea policlinicii înseamnă atât o oportunitate pentru pacient, care poate să fie consultat în condiții "civilizate", dar și pentru medici, care ar putea consulta aici în regim privat, cum dă posibilitatea un proiect legislativ depus la Parlament.

Medicul a adăugat că patologia endocrină a crescut în ultimii ani în România și că sunt din ce în ce mai mulți pacienți care se adresează Institutului "Parhon".

 

 


Campania "Medicul de gardă" Situație disperată la Institutul Parhon! Pacienții așteaptă cu anii operația salvatoare 

Autor: Germina Olteanu Ana Maria Nițu,Violeta Fotache | joi, 19 februarie 2015/EVZ 

 La Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon vin pacienți din toată țara FOTO: EVZ 

Doar doi medici chirurgi deservesc bolnavii cu afecțiuni la nivelul tiroidei, care vin din toată țara. Suferinzii așteaptă și un an pentru simpla biopsie, apoi încă un an până când pot fi operați. În doi ani, situația lor poate ajunge mai mult decât critică. Singurul unitate din România specializată în endocrinologie, Institutul Parhon, are aparatură de ultimă generație, dar prea puțin personal medical. Doctorii lucrează și câte 15 ore pe zi! Chirurgia endocrinologică ar trebui introdusă ca specializare la rezidențiat.

 Faptul că, în 25 de ani, mai marii Sănătății au făcut reformă după ureche, fără a avea strategii și politici publice serioase pe termen lung, se reflectă dureros în realitățile lumii medicale românești. Zi după zi, mai plesnește câte-un petic al sistemului nostru sanitar.

„Evenimentul zilei” continuă, în cadrul campaniei „Medicul de Gardă”, să aducă în atenția opiniei publice și a factorilor de decizie, situații punctuale ale unor unități medicale aflate în criză, ori ale căror probleme au un efect devastator asupra sănătății publice. 

Astăzi relatăm cazul Institutului de Endocrinologie C.I. Parhon, singurul spital din țară specializat în acest domeniu, unde pentru o operație ce nu durează mai mult de o oră, pacienții așteaptă să le vină rândul la proceduri chiar și un an. 

Ținând cont de condițiile de viață (mediu, alimentație) care s-au înrăutățit, numărul pacienţilor cu afecţiuni la nivelul tiroidei a crescut foarte mult în ultimii ani și se află într-o continuă creștere, cei mai mulți dintre pacienți provenind din zona Moldovei. Personalul medical însă este din ce în ce mai redus. 

Zeci de mii de pacienți 

Două zile la rând am fost la Institutul „C.I. Parhon”, situat în Bulevardul Aviatorilor nr. 34 – 36. Aglomerația de paltoane și papornițe ne-a lovit de fiecare dată. Freamătul pacienților este zilnice. Holurile sunt mereu pline cu oamenii care aşteaptă fie pentru analize, fie pentru biopsia tiroidiană, fie pentru  îngrijirea post-operatorie. Anual, zeci de mii de pacienți sunt îngrijiți de colectivul redus, dar inimos, al acestei unități medicale. Medicii ajung să muncească și câte 15 ore pe zi, dar tot nu fac față situației.


Un an până la biopsie...

 O pacientă din nordul Moldovei, cam la 55 de ani, care se teme să ne dezvăluie identitatea, spune că i-a luat un an de zile să ajungă să facă biopsia tiroidiană. „Viu cu trenul, maică, am vinit de șinși ori până amu. Mi-or făcut tăt felu’ di analizî, m-or scormonit doftorii ăiștea, că tari buni mai sînt. Da, mi-or făcut și ghiiopsîi, cam după zăși-doișpi luni di când am vinit prima dată, di niș nu știem cum să ajung aișea. Sîmt că mă strângi șiva de gât, draga maichii, șî mă sufoc”, zice femeia cu o gușă pronunțată. 

...încă un an până la intervenția chirurgicală

 Pe holul de la etajul doi, întâlnim o altă doamnă, de aproximativ 50 de ani. Suferă cu tiroida. Ne zice că are mai mulți noduli și că a început să facă investigațiile de acum câteva luni. A reușit să i se facă biopsia și a fost chemată pentru programarea operației. „Acum am ieșit din cabinetul doctorului. Am fost programată pentru intervenția chirurgicală abia în data de 16 martie 2016”, ne spune doamna. Femeia știe că, din cauză că nu sunt doctori destui, trebuie să aștepte atâta amar de vreme: un an și o lună!

 O doamnă mai simandicoasă, cu pălărie și manșon, ne spune în treacăt, peste umăr: „Ce, credeți că la privat e mai acătării?! Vă înșelați! Și acolo aștepți, și mai dai și o mulțime de bani!”.

 În saloane sunt internați și bărbați. Ei sunt mai reținuți. Doar dau din cap și ne întorc spatele atunci când încercăm să le aflăm durerea. Un domn mai în vârstă, în pijama de mătase, ne spune: „Aici e încă bine, față de alte părți. E curat, mâncarea e bună și doctorii sunt foarte respectuoși!”

 

Architect - aparatul de ultimă generație care determină markerii tumorali 

Cât costă biopsia și operația de tiroidă, la privat 

Lipsa de chirurgi endocrinologi este acută și în mediul privat de sănătate. Doar două clinici au reușit să coopteze în echipa lor câte un chirurg specializat în acest domeniu. Timpul de așteptare este însă mai mic. Pacienții care vor să aleagă o clinică privată trebuie să scoată din buzunar 320 de lei, pentru o biopsie tiroidiană, și 6.000 de lei, pentru o intervenție chirurgicală. Oamenii nu știu că, de fapt, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) decontează exact același procent, ca și în cazul biopsiilor și operațiilor efectuate la Institutul de Endocrinologie „C.I. Parhon”.  


Oamenii de la Laboratorul de biochimie lucrează în ritm alert pentru o diagnosticare rapidă (Foto: EVZ)

 

Situație dramatică: doar doi chirurgi și doi anesteziști 

Deşi chirurgii şi întreg personalul lucrează la foc continuu, aceștia nu pot răspunde numărului mare de pacienţi aflat într-o continuă creştere.

 „În acest moment, pe secția de chirurgie sunt într-adevăr angajați numai doi chirurgi - Ghemigian Mircea Vasile și Brașoveanu Daniel - și doi anesteziști, număr total insuficient pentru a acoperi cererile de servicii chirurgicale. Asta explică și faptul că pacienții ajung să fie programați pentru intervenția chirurgicală după câteva luni, în condițiile în care fiecare chirurg efectuează zilnic, în medie, șase operații”, ne-a spus managerul Institutului, dr. Diana Loreta Păun (foto).

 

Chirurgia endocrină nu există în Rezidențiat 

„Scăderea numărului de medici prin decesul sau pensionarea unor colegi nu a putut fi compensată prin angajări în același ritm, din cauza legislației restrictive din ultimii ani”, a adăugat managerul. 

Dr. Păun a atras atenția și asupra unei alte cauze, mai profunde, a lipsei personalului medical specializat  pe probleme de endocrinologie: „În acest moment, chirurgia endocrină nu este prevăzută ca supraspecializare chirurgicală, ceea ce înseamnă că orice chirurg generalist poate opera pe tiroidă, dar foarte puțini aleg, însă, acest drum în lipsa unei supraspecializări separate”.
Medicul speră însă că aceste probleme vor fi rezolvate în anii viitori: „Prevalenţa crescută a patologiei tiroidiene în ţara noastra ar putea însă să sensibilizeze pe decidenţi în elaborarea unor politici sanitare de promovare a chirurgiei endocrine ca supraspecialitate separată“. 

Analize complicate 

Pe lângă faptul că medicii sunt prea puțini, analizele pentru depistarea problemelor de tiroidă sunt destul de complicate şi necesită timp. Pentru a se asigura că procedează într-o manieră corectă, medicii de la Institutul ”C.I. Parhon” realizează cu atenție fiecare analiză de dinainte de intervenția chirurgicală. 

În funcţie de gravitatea problemelor tiroidiene, pacienţii sunt programaţi la biopsia tiroidiană, care oferă informaţii despre necesitatea unei intervenţii chirurgicale: „Puncţia-biopsie tiroidiană se efectuează pe baza unor criterii imagistice definite, la o anumită categorie de noduli tiroidieni şi oferă informaţii diagnostice preţioase preoperatorii”, explică dr. Păun. 

Ministerul Sănătății analizează situația 

Reprezentanții Ministerului Sănătății (MS) spun că vor analiza situația dificilă de la Institutul Parhon, care nu este singulară. „Problema deficitului de medici nu e doar la Parhon, ci la toate spitalele din București și din țară. Mulți dintre ei au plecat în străinătate, alții s-au pensionat, alții au plecat în privat, cum e și cazul de la Parhon, unde din patru medici au rămas doar doi, pentru că unul s-a pensionat și celălalt a plecat în privat”, ne-au spus reprezentanți ai MS. Aceștia au luat legătura cu managerul institutului. 

„La Parhon se va organiza concurs pentru patru medici sau chiar mai mult, vom vedea. Posturile au fost deblocate de anul trecut, iar anul acesta după ce va fi gata - într-o lună, două - și contractul-cadru, Institutul va avea buget și va putea organiza concurs”, au declarat, pentru EVZ, reprezentanți ai Ministerului condus de Nicolae Bănicioiu). 

Aparatura performantă, consolarea medicilor 

Institutul de Endocrinologie „C.I. Parhon” supravieţuieşte datorită implicării şi dăruirii puţinilor medici care au făcut din spital o a doua casă. 

Medicul primar în medicină de laborator, Carmen Iordăchescu (foto) a declarat că laboratoarele spitalului sunt foarte performante, neexistând posibilitatea comiterii unor erori în examinarea probelor prelevate de la pacienţi. Institutul dispune, din 2012, de aparatură performantă, iar, conform celor declarate de managerul Păun, finanțarea a venit atât din bugetul de stat prin Ministerul Sănătății, dar și din veniturile proprii.

 

Chiar dacă medicii tratează zilnic un număr impresionant de pacienţi, iar chirurgii efectuează şase operaţii pe zi, îşi rezervă timp şi pentru proiectele de cercetare în domeniul endocrinologic. Aceste proiecte de cercetare au fost cele care au generat profit, contribuind la achiziționarea aparaturii care permite medicilor să lucreze la standarde europene.   

Dorinţa medicilor care investesc în cercetare este ca studenţii şi doctoranzii să îşi desfăşoare cercetarea în ţară, în condiţii similare celor din străinătate. În ciuda problemei lipsei de personal, medicii sunt optimişti, ocupându-se de fiecare pacient în parte: „Putem spune, fără să greșim, că este o instituție publică eficientă și performantă din toate punctele de vedere”, a concluzionat managerul Institutului „C.I Parhon”.   


Aparatura ultraperformantă nu permite erori în examinarea probelor prelevate de la pacienți 


 

 De la tumori la medicamente care aduc boli, în Congresul endocrinologilor

Articol de: Magda Marincovici

Publicat in: Starea de sanatate

Publicat: 01 Sep 2014

        Prof. dr. Constantin Dumitrache a înlocuit obezitatea cu globezitate, din cauza globalizării stilului de alimentaţie
Între 3 şi 6 septembrie, la Sibiu, se desfăşoară cel de-al 9-lea Congres al Asociaţiei de Endocrinologie Clinică din România. În fiecare an, este aleasă altă locaţie pentru acest congres pentru că toate centrele universitare şi centrele de endocrinologie mari, judeţene să fie parte activă la acest eveniment. 
La această ediţie, participă peste 200 de endocrinologi din ţară şi din Franţa, SUA etc. Dar participarea nu se rezumă doar la endocrinologi.  Şi-au anunţat prezenţa şi personalităţi din alte specialităţi ale medicinei, deoarece endocrinologia este o disciplină de graniţă. “Nu există nici o ramură medicală care să nu apeleze la endocrinologie. Un exemplu îl reprezintă ortopedia. Osteoporoza este o boală endocrină. Aşa se face că endocrinologii iau pâinea colegilor ortopezi, scăzând numărul fracturilor. Dar şi patologia neurologică, internă, oncologică se interferează cu endocrinologia. Este şi motivul pentru care tematica aleasă este, deopotrivă, de interes pentru endocrinologi, dar şi pentru alţi specialişti.
        În deschiderea congresului, prof. dr. Eduard Circo de la Constanţa va aborda o temă de interes atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei după o anumită vârstă: “Hipogonadismul masculin survenit tardiv”.
Pe agenda ediţiei a 9-a a Congresului sunt înscrise trei teme majore: patologia endocrină tumorală; consecinţele endocrine ale medicamentelor; rolul disfuncţiei hormonale în infertilitate. Tematica este inspirată de realitate. Patologia endocrină tumorală este în creştere. “Infertilitatea e o problemă destul de grea, mai ales că, în ultimele decenii, tinerii vor mai întâi casă, maşină, performanţe profesionale şi, mai apoi, spre a treia -  a patra decadă de viaţă, să aibă un copil. Este un fenomen cu implicaţii multiple, mai ales demografice, valabil în multe ţări. Bărbatul care alege să devină tată după vârsta de 45  ani poate fi vinovat de sindroamele malformative sau tulburările genetice apărute la copii. Vârsta optimă pentru conceperea unui copil este între 18 şi 25 de ani”, avertizează prof. dr. Dumitrache.
        În privinţa consecinţelor endocrine ale medicamentelor, prof. dr Dumitrache spune că toate cortizonicele pot să inducă unele boli, motiv pentru care administrarea lor trebuie făcută sub control, pentru a nu provoca un dezastru, şi cel puţin cu consultarea medicului endocrinolog. Un alt exemplu este metoclopramidul (recomandat în crizele biliare), administrat câteva luni, creşte lactaţia în afara sarcinii, indiferent de vârstă şi sex. Toate psihotropele cresc prolactina, cu absenţa ciclului, lactaţia în afara sarcinii.

Tinerii medici
       În mod special, acest congres îşi propune aducerea în faţă şi propulsarea noii generaţii de endocrinologi, cercetători de mare calitate.
Prof. dr. Dumitrache, elev al savanţilor Pittiş, Milcu şi Barbu şi întemeietor al reţelei naţionale de endocrinologie, spune cu satisfacţie că, în prezent, avem aproape 600 de medici specialişti, mulţi dintre ei foarte tineri. De fapt, acest congres este şi o platformă de lansarea a acestora, prin susţinerea unor lucrări originale. “Medicul trebuie să citească zilnic, pentru că totul se modifică foarte rapid. Nu o să contenesc spunând că medicul trebuie să îşi recupereze locul în societate. Nu degeaba arătăm că salariile medicilor sunt mici. Dacă veţi lua la întâmplare 100 de medici, 100 de ingineri, 100 de economişti, cea mai bogată bibliotecă o veţi găsi la medici.  De aceea este necesară reconsiderarea poziţiei medicului în societate. Medicina s-a născut odată cu omul. Din prima zi, omul a fost preocupat de sănătate. Dar medicul a fost băgat în categoria frizerilor, care se descurcă, deoarece au pacienţii grijă de el”, avertizează prof. dr. Dumitrache. 

Boli vechi şi noi
       Guşa endemică cauzată de deficitul de iod, patologie nutriţională, rămâne o problemă la noi, ca de altfel în toate regiunile geografie de pe glob cu relief asemănător celui din ţara noastră. Obezitatea se extinde aidoma unei epidemii şi principala cauză o reprezintă “globalizarea stilului dezechilibrat de alimentaţie”. Pornind de la acest fenomen, profesorul Dumitrache a înlocuit termenul de obezitate cu cel de globezitate. La dezvoltarea acestei patologii contribuie, evident, şi stilul modern de viaţă, cu mâncatul pe stradă, cu program prelungit la locul de muncă, cu sedentarism etc. 
Azi, vorbim tot mai des despre pubertatea precoce. Profesorul Dumitrache atrage atenţia că explicaţiile acestui periculos fenomen sunt complexe. “Din cauza răsfăţului mediatic, unde sexul este unul dintre cele mai frecvente subiecte, copilul ştie mai multe decât bunicul. Aşa se înregistrează o sexualizare psihică timpurie a copilului, care nivelează calea sexualizării fizice precoce. Şi, în loc să vorbim de pubertate la fete la 12 ani şi la băieţi la 15 ani, vorbim la 8 ani şi, respectiv, la 12 ani”.

Congresul C.I. Parhon
       Acest congres este dedicat prof. CI Parhon,  pentru că în acest an se împlinesc: * 140 de ani de la naşterea savantului (18 octombrie 1874)  * 45 de ani de la moarte acestuia (1969) * 105 ani de la publicarea în premieră mondială a Tratatului de endocrinologie semnat de prof. CI Parhon sub numele”Secreţiile interne. Fiziologie şi patologie, pe când în limbajul medicinei nici nu apăruse cuvântul de endocrinologie. De asemenea, în acest an, se împlinesc 80 de ani de când prof. Parhon ţinea  primul curs de endocrinologie la UMF Carol Davila şi de la primul congres european de endocrinologie desfăşurat la Bucureşti. Tocmai de aceea, prof. dr. Dumitrache, cel care de 52 de ani este medic în Institutul CI Parhon, doreşte ca, prin acest congres, să marcheze uriaşa contribuţie a savantului român, ca acesta să fie pus la locul cuvenit în galeria marilor personalităţi ale acestui popor, dând astfel o replică celor ce încearcă, fără noimă, să-l reducă pe prof. Parhon doar la un fost preşedinte al Marii adunări naţionale. 

Statuia
      Puţini ştiu că statuia prof. CI Parhon, care patronează în curtea Institutului care-i poartă numele, zăcea până prin anii ‘90 în curtea sculptorului Dămăceanu, căruia i-o comandase chiar Ceauşescu pentru o alee a personalităţilor. Acest proiect nu a fost dus la bun sfârşit şi statuia a fost abandonată. Pe banii lui, prof. Dumitrache a adus-o şi a montat-o în faţa Institutului.

 

 


România e altfel pentru că lucrurile sunt alterate de relaţia medic-pacient...

Published by Alexandra Paiu on 12 septembrie 2014 | Revista Politici de sanatate/Educatie

Interviu cu prof. dr. Corin Badiu

Catedra de Endocrinologie a U.M.F. „Carol Davila”, șef secție clinică universitară „Patologie tiroidiană de corelație”, Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon” București, președinte executiv al Societății Române de Psihoneuroendocrinologie, raportor expert al Uniunii Europene asupra bolilor rare pentru România, membru  corespondent al Academiei de Științe Medicale

Implicarea dumneavoastră în coordonarea națională a activității de dezvoltare profesională medicală, prin programe educaționale, este cunoscută. Sunteți un susținător important al creșterii calităţii educației la nivel universitar și postuniversitar. Situația instruirii absolvenților facultăților de medicină din România nu e tocmai la nivelul dorit.

Este o problemă în aproape întreg sistemul educațional postlicență. În perioada 2005 – 2009, am fost la conducerea Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar (CNPDS) și cu acest prilej am contribuit la redactarea Ordinului Comun al Ministrului Sănătăţii Publice şi al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 1141/1386 din 28 iunie 2007 ce stabilea programele de instruire postuniversitară în contextul integrării României în comunitatea europeană. Printre condițiile de integrare, armonizarea programei era opțională. Noi eram înainte cu câțiva pași. Nu a fost ușor. În 2006 s-a emis un ordin de asimilare, ce prevedea dispariția multor specialități și înglobarea unora în specialități mai mari. Specialități de mare tradiție, precum oncologia sau neurologia pediatrică, erau înglobate în medicina internă, respectiv în neurologia adultului. Aceste distorsiuni au consumat multă energie și destulă cerneală tipografică. La final, s-a revenit și au fost norme concordante, dar nu a durat mult, din 2007 până în 2009. După acel an, un alt ministru al Sănătății a redus durata de pregătire cu câte un an sau chiar doi, pe considerentul că medicii rezidenți stau prea mult timp în școală și că trebuie să devină mai repede independenți. Din păcate, asta s-a făcut cu sacrificiul instruirii. În cursul facultății nu mai există acea implicare practică a studenților, așa cum se proceda în urmă cu 20 de ani. Abilitățile practice dobândite după finalizarea facultății sunt limitate: dacă îi spui unui student din ultimul an sau unui absolvent să facă o injecție intravenoasă ori intramusculară, ceva elementar, nu știu câți vor reuși să o facă într-un mod în care să nu supere pacientul. Înainte, asistarea unei nașteri era ceva de rutină. Când studentul termina facultatea și era repartizat la țară, trebuia să cunoască bine multe aspecte practice ale medicinei.

Înmulțirea numărului studenților nu a influențat calitatea învățământului medical? Strategia de dezvoltare a sistemului sanitar, numărul medicilor din teritoriu, evoluția demografică, mobilitatea populației trebuie să fie luate în considerare când se stabilește numărul de studenți / rezidenți.

Nu cred că numărul locurilor aprobate de facultăți ar fi o problemă. România trebuie să-și stabilească o strategie prin care să stabilească numărul de medici de o anumită specialitate, pe un număr de locuitori, și să gestioneze calitatea acestor medici. Câtă vreme aceste aspecte lipsesc, nu putem rezolva nimic. Instruirea postlicență s-a degradat semnificativ în ultima perioadă. Mulți profesori s-au întrebat: „Ce facem? Cum ne rearanjăm programa de la 5 ani la 4 ani?”. Au fost reduse stagiile complementare și pregătirea de bază și s-a păstrat doar formarea în specialitate. În cazul endocrinologiei este la fel. Bun, medicul trebuie să cunoască endocrinologie, dar dacă nu știe medicină internă, cardiologie, puțină pediatrie, cum să fie un doctor bun?

Poate s-a luat această decizie știindu-se faptul că rezidenții nu consideră importante modulele complementare.

Când am făcut armonizarea programei, am discutat și aspectele legate de module. Pregătirea unui medic este asemenea unui mozaic, cu piese mai mari sau mai mici, de diferite culori și forme. Imaginea nu se înțelege dacă nu sunt toate împreună. Apare o instruire malformată. Responsabilul de formare face instruirea rezidenților doar pe segmental său și, dincolo de asta, nu e problema sa, nu-l interesează. Dar, în practică, asta se vede imediat. Rezidenții nu cunosc lucruri elementare și suntem foarte supărați și surprinși că există acest fenomen. Asta e realitatea. Instruirea trebuie să fie uniformă. Modulele de pregătire sunt obligatorii. Ele au fost gândite în spirit european. De exemplu, în Germania există pentru orice activitate, pe care medicul specialist trebuie s-o stăpânească, o curbă de învățare și un număr de proceduri pe care trebuie să le realizeze. Nu este posibil ca, după ce și-a luat specialitatea, să înceapă să învețe ori să facă experimente pe sănătatea pacienților. Se învață pe parcursul pregătirii rezidențiatului! Dacă nu au fost „mâna I” în n operații, de o anumită categorie, nu au cum să fie stăpâni pe acea procedură. După ce obțin diploma de medic specialist, ei pleacă în Europa cu abilitățile respective așa-zis stăpânite. Ei se vor angaja și vor începe să muncească, după cum scrie în certificat. Programele sunt extrem se minuțioase. Dacă un chirurg generalist trebuie să facă o operație Hartmann, pentru un cancer de sigmoid, în momentul în care și-a luat certificatul e de la sine înțeles că acel chirurg știe să aplice procedura corect. Dacă medicul, pe durata rezidențiatului, n-a fost „mâna I” într-o asemenea intervenție, el nu are cum să se descurce.

Responsabilul de formare face instruirea rezidenților doar pe segmentul său și, dincolo de asta, nu e problema sa, nu-l interesează. Dar, în practică, asta se vede imediat.

„La chirurgie generală, cei mai mulți rezidenți nu văd cazuri foarte multe. Nu sunt lăsați să lucreze. Nu neapărat că sprijină pereții, dar operează hârtii, să zic așa.” Această declarație o făcea dr. Radu Elisei, medic rezident la Institutul Oncologic din Cluj, într-o emisiune TV, anul trecut. Tânărul medic scrie pe pagina sa de Facebook: „Nu toți rezidenții care sunt interesați să învețe pentru a încerca să fie cât mai buni și performanți în cariera lor sunt și suficient de puternici pentru a avea curajul să își exprime această dorință, de a cere să fie lăsați să lucreze.”

Aveți un exemplu concret?

Când eram la CNPDS, într-o zi am fost de față la examenul pentru obţinerea titlului de medic specialist la una dintre comisiile de chirurgie. Un candidat a primit un caz de neoplasm de sân. Standardul de prezentare a probei clinice este de 20 de minute. El a terminat în 7 minute. A prezentat cazul și a insistat pe impactul psihologic al bolii asupra pacientei. Președintele comisiei de examen a întrebat: „Cum se face? Ce se tratează? E un protocol de diagnostic, de tratament. Bilanțul preterapeutic, indicația terapeutică: chirurgie, chimioterapie, radioterapie”. Nimic din toate acestea. Candidatul, văzându-se încolțit, fiindcă mai mulți l-au întrebat lucruri elementare, a dat un răspuns ce i-a blocat pe toți: „Nu vă supărați, pe parcursul a 6 ani de facultate și 6 ani de rezidențiat în specialitatea de chirurgie generală, eu nu am văzut niciun caz de cancer de sân!”. Asta a determinat comisia să nu-l oprească. Și i-au dat titlul de specialist.

Specialiști ce știu extrem de puțin și fără viziune de ansamblu.

O altă problemă este în cazul celor înscriși pentru a doua specializare. Care se face cu plată. Vin medici și ne spun: „Eu am plătit și vreau să am titlul!”. Dar constatăm, cu surprindere, că nu știu să facă teste elementare: teste dinamice pentru diagnosticul unor boli endocrine, testul de supresie cu dexametazonă sau testul de stimulare cu Synachten. Sunt lucruri atât de simple, elementare, încât ne înfiorăm când vedem, la examenul de specialitate, pe unii spunând: „N-am pomenit să se facă testul ăsta!”. Și, totuși, s-au instruit în specialitate și nu putem admite așa ceva.

Mulți profesori, responsabili de formarea rezidenților, blochează accesul, așa este… dar aceștia nu-și merită numele de profesor. Nu au ce să caute în sistemul de instruire. Eu îi întreb pe rezidenți: „Câte cărți ați citit până să vă luați carnetul de conducere?”. Și se uită la mine ciudat și-mi răspund: „Cum adică?! Am condus mașina!”. „Bun. Și vrei să iei carnetul de chirurg fără «să conduci mașina»?! E mai important să fii chirurg decât șofer”. Cred eu…

Și ce se poate face, concret?

Schimbarea abordării din cadrul formării profesionale. Înainte, centrul de perfecționare avea capacitatea să urmărească programele de instruire. Se poate rezolva astfel: susținere națională, comisie de examen alcătuită din profesori competenți, aparținând tuturor centrelor universitare, examen sever de final, după modelul celui de admitere în specialitate, 200 de întrebări din toată materia, cu probă practică etc.

Sunt rezident în specialitatea ortopedie – traumatologie, anul IV, în centrul universitar X. Constat că nu am acoperit nici pe jumătate baremul. Ce pot să fac?

În programa de specialitate scrie foarte clar ce trebuie să vezi și să faci practic. Dacă rezidentul și-a îndeplinit baremul minim, poate merge la șeful de clinică cerându-i să efectueze restul tehnicilor. Sau poate solicita transferul în alt centru. Institutul Național de Endocrinologie este principalul centru medical terțiar de diagnostic și tratament din țară. Mulți colegi vin la noi în spital, din Sibiu, din Târgu Mureș ori din alte centre, închiriază apartamente, stau departe de familie, luni bune, tocmai pentru a vedea o patologie complexă. Sunt cazuri de tumori hipofizare, boală Cushing, feocromocitom, ce ne sunt trimise din alte centre, unde nu există resurse de diagnostic și tratament. Eu stimulez acest comportament. Și noi trimitem colegi rezidenți în alte centre să învețe diverse proceduri: să facă puncție tiroidiană cu mâna lor. Atât rezidenții, cât și centrele universitare care trimit sau primesc rezidenți au de câștigat: experiență, interacțiune, mentalități sau structuri diferite etc. Mobilitatea trebuie stimulată.

Care este cauza dezinteresului?

Dezinteresul vine din permisivitatea la examen. Dacă ar fi un examen serios, în care un candidat să fie pus să opereze un caz, atunci nu va mai avea îndrăzneala să se prezinte la examen. Am alături de mine câțiva colegi care au avut tăria moral-profesională, pentru standardul lor, să zică: „Eu nu sunt îndeajuns de pregătit. Îmi amân examenul!”. Și l-au amânat, cu 6 luni, apoi cu încă 6 luni, până ce s-au simțit pregătiți. Să precizăm un lucru: nu era vorba de exigența comisiei, ci de exigența internă. Asta au dobândit-o după ce au lucrat aici o perioadă. Și-au dat seama de nivelul de cunoștințe adevărat necesare pentru practica curentă. Ăsta e rezultatul implicării rezidenților. „Acesta este cazul tău! Te ocupi!” În momentul în care știe că e responsabil, o ia în serios, transpiră, nu doarme noaptea, citește, verifică… Este o problemă extrem de importantă care, dacă s-ar generaliza la nivelul întregului sistem de rezidențiat, ar fi fantastic. Funcționăm într-un sistem piramidal, în care expertiza profesorului este una de control și plasă de siguranță. Dar munca zilnică e făcută de echipă, de toți cei care învață. Eu așa văd lucrurile. În străinătate asta e normalitate; în România e altfel pentru că lucrurile sunt alterate de relația medic-pacient. Pacientul e considerat proprietate privată. Cum adică pacientul meu? Bolnavul a venit într-o clinică universitară; nici la cabinetul privat nu putem să spunem așa. Acolo el vrea să mă vadă doar pe mine, nu admite interferența unui sistem de pregătire, pentru că el nu vrea să fie subiect de tip educațional și vrea doar expertiza mea. În regulă. La cabinetul privat stăm doar noi de vorbă. Poate vrea să-mi spună niște aspecte intime, poate că e o persoană publică și dorește să aibă o relație strict confidențială…

Ce soluții aveți pentru o formare serioasă a rezidenților?

Învățământul cu responsabilitate. E greșit a se considera că rezidentul nu are responsabilitate. Are responsabilitatea adecvată nivelului său de instruire. Responsabilitatea sa este progresivă, dar și în funcție de cazurile pe care le-a văzut și participat la procesul terapeutic. Am propus, odată, o formă prin care rezidenții să-și alcătuiască propria listă a cazurilor pe care le-au văzut. Din nefericire, a rămas doar în teorie pentru că, s-a zis, e complicat. De fapt, era o listă ce reflecta nivelul de implicare a rezidentului: de la nivelul 0 (e observator al unui caz), până la nivelul 5 (când are deprinderea de a coordona un rezident dintr-un an inferior). Considerând toate protocoalele, observăm progresia, de la 0 la 5. Dacă ne uităm în listă și constatăm că rezidentul, la finalul pregătirii, nu a văzut niciun cancer de sân, înseamnă că e vina sistemului, a noastră. Nu e boală rară, e o patologie neoplazică frecventă.

E greșit a se considera că rezidentul nu are responsabilitate. Are responsabilitatea adecvată nivelului său de instruire. Responsabilitatea sa este progresivă, dar și în funcție de cazurile pe care le-a văzut și participat la procesul terapeutic.

Se poate el deplasa? I se permite?

Sigur. E ca și cum ai spune: „Eu vreau să mănânc astăzi fructe de mare și restaurantul ăsta nu are”. Păi, mergi la un restaurant care are. Vorbești cu profesorul, ca rezident, și îi arăți ce tip de patologie/procedură nu ai văzut/deprins, menu-ul specialității, și îl întrebi: „Nu am acest menu aici. Spuneți-mi unde să mă duc?”. Dacă nu te lasă, îi răspunzi: „Domnule profesor, eu trebuie să cunosc toate acestea, pentru că ies cu ștampilă și sunt apoi acuzat că nu am făcut ce trebuie”. Regulile există, dar nu sunt aplicate.

Sunt specialități mai dispuse spre mobilitate?

Depinde de atmosfera de grup. Sunt unele mai rigide, ginecologia, de exemplu. Sunt, în schimb, țări în care mobilitatea medicilor e fundamentală. În Germania sau Anglia, baremul e foarte clar specificat. Dacă nu l-a acoperit în timpul rezidențiatului, se duce, ca observator/asociat, pe banii săi și își face baremul. Nu are voie să se prezinte la examen până nu și-a bifat baremul. Dacă trebuie să facă 10 operații de un anume tip și a făcut doar 3, până nu le face pe toate nu merge la examen! Acesta este nivelul pe care trebuie atins și în România.

 Dr. Richard Constantinescu 

În ultimele sesiuni de examen am refuzat să acordăm titlul de medic specialist, pentru că există un minim de standard pe care trebuie să-l păstrăm.


Ştiinţa de graniţă pentru toate disciplinele medicale

Autor: Dan Dumitru MIHALACHE | 8 August 2014 / Viata medicala

 

Endocrinologia românească a reuşit ca de la 100 de specialişti, câţi erau în anul 1989, să crească la 600, un nivel „cât de cât satisfăcător“ conform preşedintelui Asociaţiei de Endocrinologie Clinică din România (AECR). În perioada 3–6 septembrie 2014, la Sibiu, va avea loc al nouălea Congres al AECR. Câteva detalii din „bucătăria“ congresului, au fost oferite, în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“, de preşedintele AECR şi, totodată, al congresului, prof. dr. Constantin Dumitrache.

Cum se face că endocrinologii din România au două organizaţii profe­sionale: Societatea Română de Endocrinologie (SRE) şi Asociaţia de Endocrinologie Clinică din România?

–SRE este societatea profesioniş­tilor, a celor deja consacraţi. Ei sunt pe primul plan acolo. AECR, în schimb, este societatea tinerilor medici, este o asociaţie care urmăreşte să dezvolte capacităţile celor tineri. Anul viitor împlinim un deceniu de la înfiinţare şi avem tineri pe care îi urmărim de un an, doi, trei, cinci, chiar şi de nouă ani. Cele două organizaţii ale specialiştilor endocrinologi funcţionează pe sistemul american – ei au şi societatea de endocrinologie (n. red. Endocrine Society) şi societatea de endocrinologie clinică americană (n. red. American Association of Clinical Endocrinologists).

Big-bang-ul endocrinologiei mondiale

Suntem în 2014, con­gresul AECR a ajuns la a noua ediţie. Prin ce se evidenţiază aceasta?

Anul acesta, congresul este dedicat profesorului Parhon. Se împlinesc 140 de ani de la naşterea lui şi 45 de ani de la dispariţie. Se împlinesc, de asemenea, 105 ani de la apariţia primului tratat de endocrinologie din lume, scris chiar de profesorul Parhon şi apărut în 1909 la Paris. Prof. dr. Constantin Ion Parhon, elev al profesorului Gheorghe Marinescu – n-aş greşi dacă aş spune că acesta este iniţiatorul endocrinologiei în România – este cel care a definitivat şi creat endocrinologia ca specialitate, nu doar în România, ci chiar pe plan mondial. Tot profesorul Parhon este cel care a înfiinţat, în octombrie 1933, prima catedră de endocrinologie din lume, la Facultatea de Medicină din Bucureşti. El a fost şi primul profesor al acestei catedre; la 16 februarie 1934 a ţinut primul curs de endocrinologie. Următoa­rea catedră a fost înfiinţată la Moscova, apoi, ceva mai târziu (după vreo 20 de ani) în Franţa. Chiar şi primul congres al societăţilor de endocrinologie din „Mica Antantă“ s-a ţinut la Bucureşti, în 1939, sub patronajul aceluiaşi profesor Parhon. Trebuia să se ţină în Cehia dar, din cauza războiului, nu a mai fost posibil acest lucru. Tot sub directa coordonare a profesorului Parhon s-a înfiinţat şi Institutul de Endocrinologie, care îi şi poartă numele, în anul 1945. Vreme de trei ani acesta a funcţionat în cadrul Clinicii de dermatologie a Spitalului Colentina, dar din 1948 şi-a mutat sediul în actuala clădire, în locul Sanatoriului Saint Vincent de Paul, pe atunci proprietatea statului francez. În 1968, acest stabiliment a devenit proprietate a statului român. Cu aceeaşi ocazie, în cadrul institutului, s-a înfiinţat şi prima secţie de chirurgie endocrină din lume. De operat, se opera peste tot, dar o secţie dedicată nu a existat nicăieri.

Harta românească a sindromului Klinefelter

Există în programul congresului o paletă largă de lucrări ştiinţifice. Încercaţi, vă rog, să treceţi în revistă câteva.

Sunt în jur de 60 de lucrări care vor fi prezentate, pe o tematică deja stabilită: patologia endocrină tumorală, disfuncţia hormonală în infertilitate, medicamentul endocrin. Avem şi o secţiune de varia, unde vor fi prezentări de cazuri, posterele cu mici statistici ş.a. Congresul se va deschide, ca de fiecare dată, în prezenţa factorilor locali – primărie, colegiul local al medicilor ş.a. –, cu un discurs, de data aceasta, al profesorului Eduard Circo din Constanţa, pe o temă foarte interesantă: Hipogonadismul masculin survenit tardiv – aspecte patologice şi avantaje bio-psiho-sociale. El va aduce, aşa cum o face de trei ani încoace, sub o formă foarte plăcută, cele mai recente cunoştinţe ştiinţifice din domeniu. Tot profesorul Circo va avea şi o prezentare, de data aceasta în cadrul secţiunii dedicate patologiei endocrine tumorale, despre incidentalomul adrenal şi implicaţiile sale endocrino-metabolice. Incidentaloamele sunt tumori descoperite întâmplător, foarte frecvente de altfel, care până în clipa descop

Publicitate

eririi nu au avut nici cel mai mic semn, nici mecanic, nici funcţional. Când ajung însă la 3 cm, ele trebuie eliminate, pentru că altfel încep să compreseze organele cu care intră în contact şi pe cele cu care se învecinează. În aceeaşi secţiune, dr. Lavinia Vija (Franţa) va pre­zenta un studiu francez interesant, multi­centric, realizat pe o cohortă de 140 de pacienţi, despre consecinţele metabolice ale sindromului de secreţie ectopică de ACTH asupra potasiului şi a sistemului renină-angiotensină-aldosteron.

Şi secţiunea „Disfuncţia hormonală şi infertilitatea“ sună destul de interesant.

Va fi moderată de prof. dr. Ileana Duncea de la Cluj. Printre altele, ne va fi prezentat un studiu preliminar, unicat, foarte interesant, realizat pe teritoriul României. Este vorba de harta unei patologii endocrine: harta Klinefelter. Sindromul Klinefelter este o tulburare genetică ce afectează sexul masculin; bărbaţii cu acest sindrom au unul sau mai mulţi cromozomi X în plus faţă de normal. Studiul a fost iniţiat în urmă cu câţiva ani, în toate zonele din ţară în care se fac înregis­trări. Fiind o patologie endocrino-genetică, nu foarte mulţi se pricep la asta. De-abia de acum încolo, când avem un număr relativ bun de endocrinologi, sperăm să-l definitivăm. O altă temă foarte frumoasă pe care o vom dezbate în cadrul acestei secţiuni se referă la relaţia dintre osteoporoză şi diabetul zaharat de tip 1. Diabetul zaharat nu este numai o tulburare metabolică; iniţial este, dar mai târziu toate meta­bolis­mele sunt date peste cap, inclusiv metabolis­mul fosfo­calcic şi cel al tramei proteice a osului, ceea ce va conduce la instalarea osteo­porozei. Şi atunci, bine­înţeles, tratamen­tul osteo­poro­zei va fi mână în mână cu tratamentul diabe­tului, iar evoluţia diabetului va fi determinată şi de acest tratament.

Androgenii şi pseudopubertatea

Un spaţiu generos aţi alocat la acest congres şi medicaţiei endocrine. Cât de importantă este ea în această patologie?

Pe lângă medicamentele folosite în osteoporoză, pe care toată lumea trebuie să le cunoască foarte bine, şi medicamentele folosite în creştere, mai ales în endocrinopediatrie, cele folosite în hipogonadism etc. sunt foarte importante. Aici vor fi prezentări ample cu privire la toate aceste lucruri. Una, de pildă, este cea legată de medicaţia psihotropă şi consecinţele ei endocrinologice. Aproape toată terapia din patologia psihiatrică, de exemplu, duce la creşterea prolactinei. Crescând prolactina, se ştie, apare amenoreea, respectiv, galactoreea, dar şi alte tulburări. Lucrarea menţionată va încerca să aducă lămuriri în această privinţă. Apoi, „Opţiunile terapeutice în pseudopubertatea precoce cu chisturi autonome de ovare“ este o lucrare de mare actualitate, care va fi prezentată de dr. Iuliana Gherlan din Bucureşti. Secreţia de hormoni a ovarelor micropolichistice depăşeşte graniţele feminităţii. Testo­steronul şi estrogenii îi întâlnim şi la bărbat şi la femeie, cantitativ însă sunt anumite diferenţe. Din această sursă de androgeni, la femeie rezultă o cantitate mai mare de androgeni decât ar fi normal. Efectele se văd în apariţia pseudo­pubertăţii, adică apar semne clinice care ar induce ideea că este vorba de pubertate, dar nu e. Apar pilozitate la copil, creştere uşoară a sânilor etc., care însă nu au motivaţia unei pubertăţi precoce reale.

O altă lucrare ce nu trebuie ratată este cea care explică relaţia dintre vitamina D şi boala Graves-Basedow. Hiperfuncţia exagerată a tiroidei, specifică acestei boli, nu deranjează numai tiroida, ci întreg organismul – cordul, intestinul, rinichii, pielea, chiar şi metabolic –, ceea ce duce la apariţia unor deficite, printre care şi cel de vitamina D. Asocierea tratamentului specific bolii cu vitamina D va schimba în bine evoluţia terapeutică a bolnavului.

Spuneaţi că „Varia“ este o secţiune, cu totul specială. De ce?

Avem o serie de curiozităţi aici. Doar un singur exemplu aş da: dr. Adrian Comănici, endocrinologul de la CFR 2 (n. red. – Spitalul Clinic CF 2 Bucureşti), a cărui teză de doctorat se referă la alterarea endocrină în boala SIDA – o lucrare pe care o va prezenta în cadrul acestei secţiuni. Iau numai un aspect: suprarenala. Suprarenala în SIDA, la o anumită perioadă de la instalarea bolii, este afectată profund, conducând la o forma de insuficienţă suprarenală cronică. Dacă nu se ia în considerare acest aspect, viaţa respectivilor bolnavi este pusă sub semnul întrebării. Fără cortizon şi fără o suprarenală cât de cât intactă nu există viaţă. Depinde, cum spuneam, de durata care a trecut de la momentul îmbolnăvirii: nu apare din prima lună, nu din a doua, dar după primul an cu siguranţă încep aceste probleme, iar noi trebuie să le prevenim şi să le tratăm. O insuficienţă acută surve­nită pe fondul unei insuficienţe cronice poate fi ultima întâlnire cu acel bolnav. Din păcate, de SIDA se vorbeşte doar la contagioase, mai puţin în alte locuri. De aceea spun că endocrinologia este ele­mentul comun a tot ce înseamnă medi­cină. Este o ştiinţă de sine stătătoare, dar este ştiinţa de graniţă pentru toate disciplinele medicale. Fără cunoştinţe minime de endocrinologie nu se poate face medicină. La ora actuală nu există disciplină medicală în care endocrinologia să nu-şi aibă rolul ei major.

 


 Accesarea fondurilor europene – şansa de dezvoltare a cercetării ştiinţifice în domeniul endocrinologiei 

 Published by Raluca Boboc on 29 aprilie 2014 | Revista Politici de sanatate 

 

Dr. Diana Loreta PÃUN, manager Institutul Naţional de Endocrinologie “C.I. Parhon”

„Nu există civilizație fără hormoni tiroidieni.” – C.I. Parhon

 

Institutul de Endocrinologie „C. I. Parhon” a fost înfiinţat în anul 1946 şi este organizat ca institut de cercetări în endocrinologie, având ca misiune acordarea asistenţei medicale de profil pacienţilor din întreaga ţară, dezvoltarea activităţii de învăţământ şi cercetare şi asistenţă metodologică pentru reţeaua de endocrinologie din ţara noastră. Endocrinologia, ca toate celelalte specialităţi medicale, a avansat atât ca metode de investigare şi diagnostic, cât şi ca terapie, datorită descifrării mecanismelor fiziopatologice la nivel celular şi molecular. Saltul uriaş în cunoaşterea mecanismelor fiziologice, a reglărilor fine de la nivel tisular şi a cauzelor şi mecanismelor patologice nu a putut fi realizat decât în urma dezvoltării tehnologice uluitoare din ultimii ani. 

Dezvoltarea internaţională rapidă a laboratoarelor şi nivelul scăzut de finanţare pentru activităţile de cercetare din ţara noastră au generat o linie descendentă şi în dezvoltarea cercetării endocrinologice româneşti, datorată atât infrastructurii învechite, cât şi diminuării numărului de cercetători. Necesitatea unui laborator de cercetare dotat cu tehnologie de vârf este cu atât mai mare cu cât suntem o ţară cu numeroase zone endemice, cu o patologie tiroidiană autoimună în creştere, iar osteoporoza şi sindroamele endocrine reprezintă probleme de sănătate publică. 

În urma participării la competiţia de granturi în cadrul POSCCE – Axa II, operaţiunea O2.2.1, în anul 2012 a fost aprobată finanţarea nerambursabilă pentru implementarea Proiectului nr. 918/cod SMIS CSNR 14047 intitulat „Laboratorul de cercetări de endocrinologie moleculară, celulară şi structurală”, proiect investiţional ce se va derula pe perioada a doi ani şi jumătate. Valoarea totală a proiectului este de 45.433.476,00 lei, din care valoarea totală eligibilă este de 36.639.900,00 lei, iar valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile este de 8.793.576,00 lei. 

Un laborator axat pe fiziopatologia endocrină, aparţinând singurului institut de profil din ţară şi printre puţinele din Europa, se constituie într-o structură de cercetare unică şi are ca scop consolidarea capacităţii de cercetare şi alinierea la standardele europene şi mondiale. 

Trebuie menționat faptul că proiectul are un rol de dinamizare a economiei naţionale în termeni de competitivitate economică, prin creşterea calităţii şi a diversităţii serviciilor de cercetare, situând Institutul şi cercetarea din România în rândul celor mai dezvoltate centre de cercetare ale ţărilor europene. 

Valoarea totală a proiectului este de 45.433.476,00 lei, din care valoarea totală eligibilă este de 36.639.900,00 lei, iar valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile este de 8.793.576,00 lei. 

Obiectivul proiectului îl constituie dezvoltarea infrastructurii de cercetare prin crearea Laboratorului de cercetări de endocrinologie moleculară, celulară şi structurală, care să permită cercetătorilor să-şi valorifice potenţialul în condiţiile unui management performant, similar structurilor de cercetare din UE. 

Obiectivele specifice ale proiectului vizează:

 - Extinderea şi modernizarea infra­structurii de cercetare în domeniul bolilor endocrine şi accelerarea transferului rezultatelor din laborator în clinică, din cercetarea fundamentală în cercetarea aplicativă;

 - Creşterea capacităţii de cercetare a Institutului cu consecinţe asupra nivelului de competitivitate al ştiinţei româneşti şi integrarea în spaţiul european; 

- Dotarea cu echipamente moderne, instrumente, software, dezvoltarea infrastructurii existente şi dezvoltarea de noi infrastructuri în vederea dezvoltării parteneriatului internaţional al Institutului şi pentru dezvoltarea cercetărilor endocrinologice cu potenţial pentru creşterea performanţei clinice; 

- Dezvoltarea unei infrastructuri moderne de cercetare în domeniul bolilor endocrine prin crearea unor laboratoare complexe de genomică, transcriptomică, proteomică, fiziologie şi farmacologie celulară, împreună cu facilităţi comune necesare funcţionării în condiţii de înaltă performanţă a tuturor acestor laboratoare; 

- Asigurarea unui mediu de cercetare şi formare profesională de un înalt nivel ştiinţific şi tehnologic pentru atragerea de specialişti din ţară şi străinătate în vederea creşterii calităţii resursei umane din cercetare în România. 

Proiectul de extindere şi modernizare a corpului de clădire care va găzdui laboratorul va ţine cont de asigurarea fluxurilor de probe biologice, materiale şi personal, de proiectarea şi realizarea utilităţilor specifice laboratoarelor de cercetare biomedicală (ventilaţie, purificarea aerului, suprafeţe netede, lavabile, uşor de decontaminat, mobilier de laborator adecvat, managementul deşeurilor medicale), de asigurare a facilităţilor pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi, realizarea unei reţele puternice de colectare, transmisie şi securizare a bazelor de date. 

Echipamentele planificate a fi achiziţionate pentru dotarea laboratoarelor sunt echipamente moderne, nepoluante, omologate şi înregistrate conform legislaţiei în vigoare. 

Dispunem de resurse umane cu experienţă în gestionarea de proiecte, dar şi de specialişti pe domeniul cercetare, astfel încât activităţile pe care le vom întreprinde vor putea atinge permanent standardele de calitate dorite 

Beneficiarii direcţi sunt: 

- cercetătorii, studenţii şi doctoranzii, care vor avea posibilitatea de a-şi desfăşura cercetările în ţară, în condiţii similare celor din străinătate; 

- sistemul naţional de cercetare-dezvoltare, care devine competitiv şi pregătit pentru participarea cu succes la programele de cercetare ale comunităţii europene, care are în panelul său de acţiuni-cheie numeroase subiecte la care Laboratorul de cercetări de endocrinologie moleculară, celulară şi structurală ar putea avea contribuţii importante (aging, diabet, osteoporoză, cancer); 

- sistemul de învățământ medical, de biologie, biochimie, biofizică, prin studenţii, masteranzii şi doctoranzii care vor lucra în laborator;

 Beneficiari indirecţi vor fi: 

- pacienţii din ţară cu endocrinopatii şi/sau boli asociate, care vor beneficia în urma aplicării rezultatelor cercetărilor în practica clinică;

 - pacienţi şi comunitatea ştiinţifică din străinătate, în urma valorificării rezultatelor cercetărilor prin publicare în reviste indexate;

 - spitalele, în general (sectorul medical).

 Proiectul de faţă are deci consecinţe clinice deosebite şi implicaţii practice relevante.

 Echipa implicată în realizarea proiectului este multidis­ciplinară şi adecvată unui proiect de infra­structură

 După încetarea finanţării, întreţinerea laboratorului va fi asigurată de către Institutul de Endocrinologie, iar costurile de operare vor fi suportate din contractele de cercetare. Pentru aceasta, vom participa la toate competiţiile naţionale şi internaţionale organizate pe domeniul nostru de activitate.

 O componentă importantă de publicitate a proiectului va fi adresată potenţialilor parteneri şi colaboratori, pentru realizarea de parteneriate ştiinţifice. Astfel, vom încerca să facem cât mai vizibile obiectivele proiectului nostru.

 În aceeaşi măsură, trebuie precizat că dispunem de resurse umane cu experienţă în gestionarea de proiecte, dar şi de specialişti pe domeniul cercetare, astfel încât activităţile pe care le vom întreprinde vor putea atinge permanent standardele de calitate dorite şi vom asigura astfel o continuitate în competiţia pentru câştigarea de noi proiecte. Acest lucru va conduce şi la menţinerea locurilor de muncă nou-create.

 Avându-se permanent în vedere principiile pragmatice ale medicinii bazate pe dovezi, se vor dezvolta proiecte originale, pentru a putea participa la competiţii de proiecte de nivel internaţional. Datorită aparaturii moderne din dotare, vor putea fi realizate studii funcţionale şi ultrastructurale prin tehnologii ecologice non-invazive sau minim invazive, cu consumuri mici de materii prime şi de energie, destinate unei dezvoltări durabile.

 Echipa implicată în realizarea proiectului este multidisciplinară şi adecvată unui proiect de infrastructură, având în componenţă, pe lângă specialişti în endocrinologie, biochimie, biologie celulară şi moleculară, ingineri şi economişti, specialişti în achiziţii publice, în lucrări de modernizare, precum şi specialişti în baze de date.

 Prezentul proiect, de modernizare şi extindere a infrastructurii de cercetare-dezvoltare a laboratorului din Institutul Naţional de Endocrinologie „C.I. Parhon”, va permite atragerea, pe lângă instituţii-partener/colaborator, medici, cercetători şi asistenţi de cercetare pentru ocuparea posturilor nou-înfiinţate, numeroși alţi specialişti care activează în domeniile specifice cercetării biomedicale, pentru menţinerea în ţară a resursei umane înalt calificate

 


Miniștrii Sănătății și Tineretului au inaugurat, la Institutul Parhon, prima sală de sport pentru persoane suferinde de obezitate

Luni, 7 aprilie 2014

Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO

Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, și ministrul Tineretului și Sportului, Gabriela Szabo, au inaugurat luni, la Institutul Național de Endocrinologie "C. I. Parhon", prima sală de sport realizată în scopul dezvoltării și recuperării sportive, destinată în special persoanelor suferinde de obezitate.

"Fiind și un eveniment special prilejuit de Ziua Mondială a Sănătății, am concretizat un proiect mai vechi între Ministerul Sănătății și Ministerul Tineretului și Sportului, acela de a începe să dăm în folosință câte o sală de sport în spitalele din România care au nevoie. Am început de data aceasta cu Parhon. Dacă doamna ministru Szabo ne ajută și pe viitor vom continua seria dotărilor de acest gen și cu alte spitale din Capitală și din țară, și cred că eu că este în beneficiul pacienților de aici. Sper să fie și în beneficiul personalului și e un îndemn către un mod de viață mai sănătos, un mod de a-i educa pe copii că trebuie să facă mișcare, cum ziceam, 30 de minute minim pe zi de mișcare înseamnă o viață mult mai sănătoasă și mult mai echilibrată", a declarat ministrul Nicolae Bănicioiu la tăierea panglicii primei săli de sport realizată într-un spital.

El a spus că se dorește ca la nivel național să se introducă în școlile din România ore suplimentare de mișcare.

Ministrul Tineretului și Sportului, Gabriela Szabo, a declarat că deschiderea sălii de sport de la Institutul Parhon se înscrie într-o campanie care se dorește a fi derulată la nivel național, și anume, "cea de educație prin sport".

"Sportul nu înseamnă doar stil de viață sănătos, ci înseamnă și o parte din educație, ceea ce ne formează pe noi ca oameni. Acum una dintre prioritățile noastre și ale domnului ministru, când a fost la noi, la Ministerul Tineretului și Sportului, a fost să avem cât mai multe ore de sport în școală", a afirmat ministrul Gabriela Szabo.

Ea este de părere că sportul trebuie să devină o prioritate nu doar în școli, ci și în mediul universitar.

"Trebuie să umblăm la educație. Prin educație putem conștientiza populația că trebuie să facă sport. Dacă ne uităm astăzi pe statistici la nivel național, 60% din populația României nu practică niciun fel de exercițiu fizic, deci este foarte mult de muncă iar rezultatele în sport nu se văd de azi pe mâine, se vor vedea în timp", a mai spus ministrul Tineretului. AGERPRES/(AS — autor: Petronius Craiu, editor: Antonia Niță)


 Mai mult de jumătate dintre copiii din România au probleme cu greutatea

Digi24.ro

07.04.2014

FOTO: MEDIAFAX

 Unul din doi copii români este supraponderal. Principalele sunt alimentaţia bazată pe produse de tip fast food şi sedentarismul. Pentru cei care au depăşit deja greutatea normală, medicii recomandă exerciţiile fizice şi dieta. Un astfel de program poate fi urmat începând de astăzi la Institutul Naţional de Endocrinologie, care a fost dotat cu o sală de sport.

La 10 ani, Alex ajunsese să cântărească 90 de kilograme. Nu suferea de nicio boală, dar alimentaţia nesănătoasă l-a făcut să ia în greutate tot mai mult. „Mâncam la fast-food. Shaorma, hamburger și mâncare de acasă, dar mâncam mai mult. Chipsuri... mai multe”, povestește Alex.

Făcea foarte puțină mișcare, stătea mai mult la calculator. Când ieșea afară, se ducea cu copiii la fast-food, la școală își cumparau chipsuri și acasă mai puțin mânca. (...) Acum da, îmi reproșez, dar acum ceva timp îmi era milă și cedam, îi dădeam. (...) mai ales că și ceilalți copii mâncau și el se uita. Mi era greu”, mărturisește mama lui Alex.

Acum o lună însă, părinții l-au internat pe băiat la Institutul Parhon din Capitală. Cu ajutorul medicilor, Alex a slabit pâna acum 14 kilograme pe baza unui regim. Următoarea etapă în tratamentul lui sunt exercițiile fizice. Așa că dotarea sălii de sport a spitalului a venit la momentul oportun pentru el. Aparatura a fost donată de Ministerul Tineretului și Sportului.

În această sală va avea loc un program de activitate fizică coordonat de masteranzi ai Facultăţii de Sport. Sunt voluntari care vin și arată pacienţilor noștri ce categorii de mișcări trebuie să facă, pentru ca și mișcarea să contribuie la tratamentul specific de scădere în greutate”, explică Diana Loreta Păun, managerul Institutului Parhon din Capitală.

Prin educaţie putem să conştientizăm populaţia că trebuie să facă sport. Dacă ne uităm astăzi pe statistici, la nivel național, 60 la sută din populaţia României nu practică niciun fel de exerciţiu fizic. Deci este foarte mult de muncă”, a declarat Gabriela Szabo, noul ministru al Tineretului și Sportului.

Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății, spune că intenționează să aibă o discuție cât mai aplicată cu Ministerul Educației pentru a introduce la școală acele ore de educație sanitară, la care să fie predate cursuri de prim-ajutor, dar și de alimentație corectă și sănătoasă.

Acasă nu se mai face nimic. Și copiilor li se pun cheia de gât și banii în buzunar şi el nu își cumpără ceea ce îi trebuie, ci ceea ce îi place în clipa respectivă. Dacă în 1947 era cam 5 la sută din populație obeză, la ora actuală sunt 40 la sută, iar în rândul copiilor tendința e să crească spre 60 la sută - de supraponderali, nu de obezi!”, spune medicul Constantin Dumitrache.

În România, doar 1,2 la sută din cazurile de obezitate la copii au cauze patologice. Supraponderabilitatea excesivă atrage după sine o serie de complicații ca diabet, boli metabolice sau cardiovasculare.

În Uniunea Europeana, 14 milioane de copii sunt supraponderali și numărul lor crește anual cu 400.000. Este motivul pentru care tot mai multe campanii cer Uniunii Europene să recunoasca obezitatea drept boală cronică.


 Noi discipline ar putea fi introduse în şcoli: “Ne consultăm cu doctorii de la Parhon” 

Luni, 07 Aprilie 2014 / Realitatea.net

Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, va cere omologului de la Educaţie, Remus Pricopie, introducerea în şcoli a orelor de educaţie sanitară în care elevii să înveţe de la cum să acorde primul ajutor, la cum să se hrănească sănătos, în contextul creşterii alarmante a obezităţii.

"Este nevoie de intensificarea educaţiei copiilor privind alimentaţia corectă şi sănătoasă coroborate cu mişcarea şi sportul pe fondul creşterii obezităţii. Voi avea o discuţie cât mai aplicată cu ministrul Educaţiei pentru introducerea orelor de educaţie sanitară, în care elevilor să li se predea de la banalul curs de prim ajutor, dar pe care puţini îl cunosc, până la alimentaţia corectă şi sănătoasă. Ne consultăm cu doctorii de la Parhon, dar cred că trebuie să ajungem la ore suplimentare de sport în şcoală", a spus ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, prezent alături de ministrul Tineretului şi Sportului, Gabriela Szabo, la ianugurarea unei săli de sport pentru copiii internaţi la Institutul de Endocrinologie Parhon din Capitală, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii.
La rândul ei, Gabriela Szabo a spus că este nevoie de mărirea numărului orelor de sport şi educaţie fizică, atât în şcoli, cât şi în universităţi.

"Una dintre priorităţile noastre este aceea de a avea cât mai multe ore de sport în şcoală. (...) Avem o mare suferinţă în ceea ce priveşte infrastructura. Trebuie să vedem cum putem convinge primarii să reabilitaeze bazele sprotive pentru că pe unele chiar a crescut iarba, iar multe nu au vestiare. Să vedem cum putem să le reabilităm, pentru că Guvernul nu are bani pentru toate. Totodată, trebuie să facem multă educaţie pentru sport şi mişcare, pentru că 60 la sută din dintre români nu practică niciun sport şi nu fac mişcare Şi chiar dacă lângă şcoli sunt fastfood-uri, la fel cum sunt şi la Londra, copii trebuie să fie educaţi ce să mănânce sau măcar să facă mişcare după ce au mâncat", a declarat Szabo.

Managerul Institutului Parhon, Diana Loreta Păun, a spus că obezitatea la copil este o problemă de sănătate publică. Totodată, medicul Constantin Dumitrache, fost director al institutului, a spus că doamnele ar trebui să gătească acasă.

"Fast food este peste tot, iar acasă nu se mai face nimic. Copiilor li se pune cheia de gât şi banii în buzunar, iar ei nu-şi cumpără ceea ce trebuie , ci ceea ce le place. În '47 era cam 5 la sută din populaţie obeză, acum avem 40 la sută", a spus Dumitrache.

Acesta a arătat că obezitatea are multiple complicaţii, de la bolile cardiace, manifestate şi prin infarct la 20 de ani, la diabet, care în urmă cu zece ani afecta 150.000 de români, iar în prezent afectează un milion de români.
Ministerul Tineretului şi Sportului împreună cu Institutul Naţional de Endocrinologie "C. I. Parhon" au semnat, luni, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, un protocol de colaborare prin care susţin dezvoltarea sportului de performanţă şi a celui de masă şi stimularea mişcării în rândul tinerilor.

În institut, a fost amenajată o sală de antrenament şi recuperare sportivă pentru pacienţii care suferă de obozitate, cu aparatură asigurată de Ministerul Tineretului şi Sportului.


 Ziua Internationala a Fizicienilor Medicali

Pagina eveniment

Invitatie fizicieni medicali

Program fizicieni medicali 


Endocrinologia, în Congres la Cluj

 03 Sep 2013 /Jurnalul National

 

          Prof. dr. Constantin Dumitrache:A crescut frecvenţa cancerelor tiroidiene, 95%  dintre acestea sunt foliculare şi papilare cu rată de vindecare de 100%".
M-am întâlnit cu prof. dr. Constantin Dumitrache, reputat specialist endocrinolog, pentru a mă documenta în legătură cu un eveniment medical.

Şi am aflat că, între 4 şi 7 septembrie, la Cluj se derulează al VIII-lea Congres al Asociaţiei de Endocrinologie Clinică din România, sub patronajul Academiei de Ştiinţe Medicale, Institutului Naţional de Endocrinologie ”CI Parhon” şi UMF “Iuliu Haţeaganu” din Cluj. La acest eveniment participă între 300 şi 400 de specialişti din toată ţara şi are o tematică bogată ce face obiectul a peste 75 de lucrări din domeniul endocrinologiei. Acest congres oferă rezidenţilor posibilitatea de a participa fără achitarea unei taxe, ca în cazul altor evenimente similare, dar şi de a se afirma prin expunerea unor lucrări de specialitate.

Evident, nu puteam rata ocazia de a-l întreba pe  Profesor dacă patologia endocrină este în creştere, dacă este mai severă. Profesorul a confirmat că “patologia endocrină este în creştere din cauze multiple: creşterea speranţei de viaţă, alimentaţia dezechilibrată, poluarea mediului. Medicii depistează mai multe boli şi pentru că reţeaua endocrinologie s-a dezvoltat. Dacă în urmă cu 20 de ani aveam aproximativ 100 de endocrinologi, acum avem peste 500 de endocrinologi, ceea ce a mărit considerabil posibilitatea de depistare a bolilor endocrine. De asemenea, au crescut posibilităţile de investigaţii. În urmă cu 30 de ani, se efectuau investigaţii biologice: de exemplu, gonadotropii se făceau pe ovarul de şoarece. Se lua şoarecele, îi băgai urină de la bolnav şi te uitai cum creşte dimensiunea ovarului. La ora actuală, prin investigaţiile imunologice, vine kitul, bagi de dimineaţă 100 de probe şi la ora 10 ai rezultatele. Şi acest lucru este posibil prin aparatura existentă în majoritatea oraşelor din ţară. În ultimii 30 de ani, se punea diagnosticul de tumoră hipofizară după radiografia de craniu, care putea să-mi arăte un contur hipofizar mărit. Şi se punea diagnosticul de adenom hipofizar. Dar nu se ştia ce este în acel contur. La ora actuală, prin tomografie, am posibilitatea de a vedea ce este în interiorul acelui contur. Ceea ce poate influenţa foarte mult diagnosticul. Şi aici  este şi o problemă de morală. Pentru că, gândiţi-vă, atunci la un diagnostic de adenom hipofizar se trecea imediat la rontgenterapie. Care nu omora pacientul, dar nici bine nu-i făcea”.

De regulă, domeniul acesta atât de vast al endocrinologiei e redus la glanda tiroidă.  “Pentru că -  spune Profesorul - tiroida este vizibilă, e mai la îndemână. Dar şi pentru că România a avut un procentaj foarte mare în guşă endemică, ca, de altfel, toate ţările vecine, din cauza deficitului de iod. Totuşi, patologia tiroidiană este mult mai restrânsă comparativă cu cea suprarenală sau gonadică”.

Acum mai frecvente sunt tiroiditele autoiumune. “Adică, tiroida mea face ceva contra mea”, explică pe înţelesul tuturor aceste tiroidite prof. Dumitrache.

Am rostit un singur cuvânt-întrebare: Cancere? Şi răspunsul Profesorului a căzut greu: “Berechet”. Cancere tirodiene sunt cele mai frecvente. Dintre acestea, 95%  sunt cancere foliculare şi papilare. Şi mai rar, cancer medular. Important este că ambele forme – folicular şi papilar – sunt vindecabile 100%, chiar şi metastazele, deşi se ajunge mai rar în această situaţie, ne mai linişteşte Profesorul.

Şi, atenţie, la ce ne mai spune Profesorul. “Orice nodul tiroidian trebuie cercetat de un specialist. Ne putem da seama că avem un nodul, atunci cînd apar tulburări de înghiţit. Cât priveşte copiii,  maternităţile sunt obligate să facă nou-născuţilor TSH-ul pentru administrarea în cel mai scurt timp a tratamentului contra insuficienţei tiroidiene congenitale. Dacă un copil  e mult prea cuminte, prea curat, în sensul că este constipat, nu dă din mâini, nu ţipă, el trebuie dus rapid la medic. Este o vorbă: “nu e babă frumoasă şi copil cuminte”, care se potriveşte foarte bine aici. Copilul poate avea un un mixedem congenital, adică insuficienţă congenitală tiroidiană. În acest caz, dacă tratamentul nu se începe înainte ca pruncul să facă un an, el nu mai este recuperabil 100% din punct de vedere mental”.

            Congresul care începe azi la Cluj este un prilej de a le spune endocrinologilor tineri o poveste adevărată. În octombrie 1963, venea la Institutul “CI Parhon”.  A venit ca “intern” şi s-a dus la prof. dr. Nae Gavrilescu, care are o statuie în curtea spitalului colentina, spunându-i că vrea să facă endocrinologie. A învăţat endocrinologie  de la Ştefan Milcu, Marcela Pitiş şi Barbu Ionescu. Este profesorul Constantin Dumitrache, care de 50 de ani,  vine zilnic la Institutul « CI Parhon ». 
 

Autor: Magda Marincovici


 

Congresul Asociatiei de Endocrinologie Clinica din Romania reuneste, la Cluj, specialistii in domeniu

 

                    Congresul Asociaţiei de Endocrinologie Clinică din România reuneşte, la Cluj-Napoca, la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu", timp de patru zile, până sâmbătă, specialişti de renume din ţară.
"În fiecare an, Asociaţia de Endocrinologie Clinică din România (AECR) organizează propriul congres, iar în 2013 am revenit la Cluj-Napoca, pentru a doua oară în opt ani, datorită bunei organizări de aici şi mulţumim colegei noastre clujence, prof. univ. dr. Ileana Duncea, pentru aportul substanţial în acest sens. Participarea la acest eveniment este numeroasă şi, desigur, interesată, cu un aport ştiinţific major. Sunt prezentate peste 75 de lucrări ştiinţifice, majoritatea cu autori tineri, cercetători atestaţi", a declarat, joi, pentru AGERPRES, preşedintele AECR, prof. univ. dr. Constantin Dumitrache.

Referindu-se la patologia endocrină, preşedintele AECR a arătat că toate modificările de hrană, de climă şi de stil de viaţă sunt factori care determină, în progresie, bolile endocrine. În urmă cu 20 de ani, în România erau 100 de endocrinologi, acum sunt peste 500, aşadar şi depistarea bolilor se face altfel decât în trecut. Totuşi, procentul cu care creşte patologia endocrină este greu de apreciat.

Prof. univ. dr. Constantin Dumitrache a evidenţiat că endocrinologia este o disciplină de graniţă pentru toate specialităţile medicale.
La rândul său, dr. Camelia Procopiuc, membru în Consiliul medical al Institutului Naţional de Endocrinologie "C. I. Parhon" din Bucureşti a apreciat "temele de dezbatere interesante, de actualitate, de la congres".

"Manifestarea deschide noi perspective cercetării. Este un congres care vizează domenii extinse. Întâlnirile dintre specialişti devin din ce în ce mai importante", a spus dr. Camelia Procopiuc.

Ceremonia de deschidere a reuniunii de la Cluj-Napoca s-a desfăşurat, miercuri seara, în Aula UMF, fiind urmată de o amplă comunicare susţinută de prof. univ. dr. Eduard Circo, şeful secţiei de Endocrinologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Constanţa. În discursul său, el s-a referit la sindromul metabolic, obezitate, acizii graşi saturaţi, dispoziţia adipozităţii, insulinorezistenţa (absenţa scăderii glicemiei sau scăderea ei în mică măsură, după administrarea de insulină, n.r.), lectine - clasă de proteine sau glicoproteine, cu proprietăţi aglutinante faţă de alte celule, care pot lega reversibil hidraţi de carbon, fără a le modifica structura - flora intestinală şi rolul nefast al antibioticelor asupra acesteia, precum şi la infuzia probiotică umană ca o alternativă a tratamentului împotriva colitei pseudomembranoase. Temele dezbătute la congres sunt "Genotipul în patologia endocrină", "Vârsta şi sistemul endocrin", "Patologia endocrină a sistemului osos" şi "Terapia cu GH (hormonul de creştere - GH/growth hormone -n.r.) la adult". 

Evenimentul include şi Seminarul de Endocrinologie Clinică şi Moleculară, precum şi simpozioane în care se va discuta despre osteoporoza severă, rolul tratamentului anabolic şi terapia combinată în tratarea acesteia, dar şi despre indicaţiile şi beneficiile terapiei cu hormoni de creştere la adult.
      

Congresul este organizat de Asociaţia de Endocrinologie Clinică din România, în parteneriat cu Academia de Ştiinţe Medicale, Institutul Naţional de Endocrinologie "C. I. Parhon" Bucureşti, UMF "Iuliu Haţieganu", Direcţia de Sănătate Publică şi Colegiul Medicilor din Cluj-Napoca.

5/6 septembrie 2013

Sursa: PaginaMedicala.ro; AGERPRES


 STIRI.TVR.RO

VIDEO TELEJURNAL

02 Iunie, 16:24

Institutul C.I. Parhon va avea un laborator modern

de genetică în domeniul endocrinologiei

 

 

 

 

 

                       Institutul C.I. Parhon din Capitală va găzdui în câţiva ani cel mai modern laborator de genetică în domeniul endocrinologiei. Una dintre clădirile folosite acum pentru depozitare va fi refăcută şi utilată cu fonduri obţinute printr-un proiect european. Valoarea investiţiilor va fi de zece milioane de euro.
Clădirea în care chiar în aceste zile încep investiţiile este una de patrimoniu. A găzduit până acum câţiva ani baza de cercetare biologică a Institutului Parhon. Încăperile prăfuite pline de ustensile nefolosite vor fi transformate în doi ani într-un loc în care cercetătorii vor putea afla în detaliu elemente vitale pentru tratarea pacienţilor.
Acum, cercetarea din Institul Parhon e împărţită în trei laboratoare situate în tot atâtea corpuri de căldire. E insuficient, spune Dana Manda, şefa laboratorului de cercetare.
Investiţia de la Institutul Parhon este finanţată prin Fondul European de Dezvoltare Regională. În laboratorul care trebuie finalizat în vara anului 2015 vor lucra cercetători specialişti în endocrinologie, biochimie, biologie celulară şi moleculară, dar şi specialişti în baze de date.
Studenţii la medicină, masteranzii şi rezidenţii vor putea face practică în cercetare. 

 


    Digi 24 tv

 Publicat: 10-05-2013 8:22

 

"Ce se intampla,atunci cand oboseala dureaza de cel putin 6 luni"

 

 

                      Dacă au trecut mai multe luni în care vă simţiţi obosiţi, orice activitate vi se pare epuizantă, nu mai faceţi faţă stresului, iar somnul pare că nu mai are niciun efect, aţi putea suferi de sindromul de oboseală cronică.
Boala poate avea numeroase cauze. Printre acestea, disfuncţiile glandei suprarenale.
Invitată la Digimatinal, doctorul Diana Păun, medic primar endocrinolog, manager al Institutului Național de Endocrinologie „C.I. Parhon” a explicat ce este de făcut în acest caz.
„Acest sindrom este descris destul de recent, pentru că este un sindrom al zilelor noastre. Se manifestă prin oboseală fizică și intelectuală, precum și oboseală sexuală, în sensul că acest aspect al vieții nu îl mai interesează. În cazul în care avem tulburări de somn, insomnie, tendință de a ațipi peste zi, chiar și la volan, dureri de cap, trebuie să mergem la doctorul de familie, pentru că trebuie exclusă o boală severă”, a spus medicul Diana Păun.
Dacă o astfel de afecțiune a fost exclusă, trebuie evaluat stilul de viață al persoanei. Munca excesivă, lipsa de odihnă, stresul accentuat contribuie la apariția acestui sindrom de oboseală cronică.
„O persoană adultă trebuie să doarmă, în principiu, șapte ore pe zi. Trebuie să avem un stil de viață adecvat, adică să ne odihnim, să ne îndreptăm către preocupări care ne fac plăcere și ne relexează, să mâncăm ce trebuie și la orele potrivite. Este vorba despre o alimentație bogată în vitamine și minerale, cu suplimentare de calciu și vitamina D și de fier”, a subliniat medicul Diana Păun.

  


                                                                      

Cum estimaţi că va fi anul 2013 pentru sistemul de sănătate românesc?

                    Managerii unităţilor sanitare private / de stat răspund pentru Vox Medica 

                                                                                               de Loredana Ciubuc

 

Dr. Diana Loreta Păun, Manager Institutul Naţional de Endocrinologie C.I. Parhon, Bucureşti:

“Orice sistem, şi cel medical nu face excepţie, este perfectibil, supus unor modificări determinate, în principal, de contextul economic  şi social. Acestea sunt benefice dacă reuşesc să reglementeze relaţiile pacient–medic, asigurator–asigurat, raportul unităţilor medicale de stat  cu cele private şi, nu în ultimul rând, bugetul alocat sistemului medical. Unele dintre ele sunt programate să intre în vigoare chiar la începutul anului viitor, cum ar fi cardul electronic de asigurat, coplata etc. De asemenea, nu puţine au fost prevederile legislative generate şi corelate cu normele de sănătate europene. Legea sănătăţii, preconizată iniţial să fie aprobată şi implementată în acest an, urmează să fie dezbătută în prima parte a lui 2013. Dacă în anul care va urma vor exista sau nu modificări ale sistemului medical, important e ca ele să reflecte şi să conteze în starea de sănătate a comunităţii, în calitatea serviciilor medicale, în competenţa şi experienţa personalului medical şi în asumarea responsabilităţii actului medical.”

 

 


 

 

 

 

Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”
-cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională-

"Investiţii pentru viitorul dumneavoastră"

 

COMUNICAT DE PRESA

Lansarea proiectului

"LABORATORUL DE CERCETARI DE ENDOCRINOLOGIE

MOLECULARA,CELULARA SI STRUCTURALA"

 

 

Bucuresti, 19 martie 2013

Institutul National de Endocrinologie “C.l. Parhon” ,cu sediul in Bucuresti, Bdul Aviatorilor nr. 34-36, Sector 1, deruleaza, incepand cu data de 21 decembrie 2012, proiectul:“Laboratorul de Cercetari de Endocrinologie Moleculara,Celulara si Structurala” - ENDOCED, co-finantat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala,in baza contractului de finantare incheiat cu Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica in calitate de Organism Intermediar , in numele si pentru Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri in calitate de Autoritate de Management.

Valoarea totala a proiectului este de 45.433.476,00 lei, din care asistenta financiara nerambursabila este de 36.639.900,00 lei. Proiectul se implementeaza in municipiul Bucuresti pe o durata de 30luni.

Obiectivul proiectului il constituie dezvoltarea infrastructurii de cercetare prin crearea Laboratorului de cercetari de Endocrinologie Moleculara, Celulara si Structurala, care sa permita cercetatorilor sa-si valorifice potentialul in conditiile unui management performant, similar structurilor de cercetare din U.E.

Proiectul ENDOCED se finanteaza in cadrul Axei Prioritare 2 - Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare, Domeniul major de interventie 2.2 (DMI 2.2) - Investitii in infrastructura de CDI si dezvoltarea capacitatii administrative, Operatiunea 2.2.1: Dezvoltarea infrastructurii C-D existente si crearea de noi infrastructuri C-D (laboratoare, centre de cercetare).

 

 

Detalii suplimentare puteţi obţine de la:
Institutul Naţional de Endocrinologie « C.I. Parhon »
Persoană de contact: Diana Loreta Păun - Director de proiect
Tel.: 021/317 20 41
Fax: 021/317 06 07
E-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

 

70 de ani de activitate medicală și științifică ai Institutului Național de Endocrinologie   "C.I.Parhon", marcați printr-un film aniversar


FIȘIER

Program: Luni – Vineri
Orele: 7.30 – 15.00


INTERNĂRI

Program: Luni – Vineri
Orele: 7.30 – 13.00


CONSULTAȚII

» ADULŢI

Cu bon de ordine la FIŞIER

Program: Luni – Vineri
Între orele: 7.30 – 9.00

» COPII

Program: Marți – Joi
Între orele: 12.00 – 14.00


PROGRAMĂRI

» COPII

Consultatiile de endocrinologie pediatrica

(copii si adolescenti in varsta de pana la 18 ani) 

se fac NUMAI pe baza unei PROGRAMARI, obtinute in prealabil, la nr. de telefon 0760 669 984 !

Program: Luni – Vineri
Între orele: 07.00 – 08.00

                14.00 - 15.00

Telefon: 0760 669 984